Iazul ornamental din Parcul Regina Maria – Baia Mare

 

"Un ecosistem acvatic antropic (artificial) cu aproape două secole de istorie, unde natura, patrimoniul și biodiversitatea se întâlnesc."

1. Istoria iazului

Originea parcului

Parcul Regina Maria reprezintă cel mai vechi și cel mai întins parc public din municipiul Baia Mare. Istoria sa începe în anul 1841, când frații Ferdinand și Pál Homoroy au donat orașului terenul care avea să constituie nucleul actualului parc. În deceniile următoare, prin noi achiziții și donații, spațiul verde a fost extins și amenajat ca loc destinat recreerii și promenadelor.

 Amenajarea iazului

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea parcului, a fost amenajat și iazul ornamental. Acesta a devenit rapid unul dintre cele mai apreciate elemente peisagistice, integrându-se armonios între aleile umbrite, arborii ornamentali și spațiile de odihnă.

Perioada interbelică

În perioada interbelică, când parcul purta numele Regina Maria, iazul era unul dintre cele mai vizitate locuri din oraș. Frumusețea sa contribuia la renumele Băii Mari ca stațiune climatică și destinație de agrement.

Perioada comunistă

După cel de-al Doilea Război Mondial, parcul a fost redenumit Parcul Dimitrov. Deși iazul a rămas punctul central al acestuia, lipsa unei întrețineri constante a dus la degradarea treptată a ecosistemului.

Reabilitarea din 2014

În anul 2014, administrația locală a realizat ample lucrări de reabilitare:

  • curățarea nămolului;
  • refacerea malurilor;
  • modernizarea împrejurimilor;
  • reamenajarea peisagistică.

După această intervenție, iazul și-a recăpătat rolul de principal punct de atracție al Parcului Regina Maria.

Astăzi

În prezent, iazul reprezintă unul dintre simbolurile municipiului Baia Mare și îmbină patrimoniul istoric cu biodiversitatea urbană, oferind locuitorilor și turiștilor un spațiu dedicat relaxării și observării naturii.

2. Ecosistemul iazului

Un ecosistem artificial

Iazul din Parcul Regina Maria este un ecosistem antropic (artificial) creat de om, dar funcționează asemenea unui ecosistem natural. Apa, plantele, microorganismele și animalele formează împreună un sistem aflat într-un echilibru biologic permanent. Fiind un ecosistem artificial, acesta necesită intervenții regulate pentru menținerea calității apei și a biodiversității.

Dependența de om

Spre deosebire de lacurile naturale, acest ecosistem are nevoie de întreținere periodică.

Lucrările efectuate includ:

  • curățarea mâlului;
  • îndepărtarea frunzelor;
  • completarea apei;
  • monitorizarea calității apei;
  • hrănirea peștilor ornamentali;
  • întreținerea vegetației acvatice.

Aceste activități previn fenomenul de eutrofizare, adică acumularea excesivă de substanțe nutritive care poate reduce oxigenul din apă și afecta viața acvatică.

3. Cum funcționează ecosistemul

Producătorii

Sunt organismele care produc materia organică folosind energia solară.

Din această categorie fac parte:

  • fitoplanctonul;
  • algele microscopice;
  • nuferii;
  • plantele hidrofile.

Consumatorii

Organismele care se hrănesc cu plante sau alte animale.

În iaz trăiesc:

  • crapi Koi;
  • carași ornamentali;
  • carași comuni;
  • insecte acvatice;
  • larve;
  • rațe și alte păsări.

Descompunătorii

Pe fundul iazului trăiesc bacterii și ciuperci care descompun:

  1. frunzele căzute;
  2. resturile vegetale;
  3. materia organică.

Ele transformă aceste materiale în nutrienți reutilizați de plante.

4. Flora iazului

Vegetația de pe mal

Malurile sunt umbrite de arborii seculari ai parcului.

Plantele hidrofile:

stabilizează malurile;

filtrează natural apa;

oferă adăpost insectelor și păsărilor;

reduc eroziunea.

Nufărul alb (Nymphaea alba)

Caracteristici:

  • flori albe mari;
  • parfum discret;
  • rezistență foarte bună la iernile din România;
  • înflorește din mai până în septembrie.
  • oferă mediu de înmulțire al peștilor;

Rol ecologic

  • produce oxigen;
  • umbrește apa;
  • reduce dezvoltarea algelor;
  • oferă refugiu peștilor.

Nufărul roz (Nymphaea)

Caracteristici:

  • flori roz deschis până la roz intens;
  • înflorire îndelungată (aprilie-octombrie);
  • oferă mediu de înmulțire al peștilor;
  • varietate ornamentală;

Are același rol ecologic ca și nufărul alb.

5. Fauna iazului

Crapul Koi (Cyprinus carpio)

Origine

Originar din Japonia, crapul Koi este una dintre cele mai apreciate specii ornamentale din lume.

În cultura japoneză simbolizează:

  • perseverența;
  • norocul;
  • longevitatea;
  • succesul.

Caracteristici:

  • lungime: 60–90 cm
  • greutate: peste 6 kg
  • durata de viață: 50–70 ani

 

Curiozități

✔ Cel mai bătrân Koi cunoscut a fost Hanako, care a trăit 226 ani.

✔ Nu au dinți în gură, ci în faringe.

✔ Pot recunoaște persoanele care îi hrănesc.

✔ Percep inclusiv lumina ultravioletă.

✔ Culoarea lor poate varia în funcție de hrană și calitatea apei.

Carașul ornamental (Carassius auratus)

Origine

Originar din China, carasul ornamental este unul dintre cei mai rezistenți pești ornamentali. În iaz poate trăi între 20 și 40 ani.

 

 

Curiozități

✔ Nu are stomac.

✔ Își poate aminti persoane și trasee luni întregi.

✔ Percepe inclusiv lumina ultravioletă.

✔ Își poate modifica intensitatea culorilor în funcție de hrană.

 

Carași comuni (Carasius gibelio, auratus)

Origine

Carassius gibelio (caras argintiu) este originar din Asia de Est, în special din bazinul fluviului Amur, China și Siberia. În prezent este răspândit în aproape toată Europa, inclusiv în România, unde s-a adaptat foarte bine în lacuri, bălți și iazuri.

Carassius auratus (caras auriu) provine din China, unde a fost domesticit în urmă cu peste 1.000 de ani. Din această specie au fost obținute numeroase varietăți ornamentale, precum Oranda, Ranchu, Fantail sau Telescope Eye.

Caracteristici

Carassius gibelio

  • lungime: 20–35 cm, dar în condiții foarte bune poate depăși 45–50 cm și poate cântări peste 2 kg.

Carassius auratus

  • lungime: 20–30 cm  și poate cântări 1,5-2 kg

Curiozități

✔Carassius auratus este strămoșul tuturor peștilor aurii ornamentali crescuți în acvarii și iazuri decorative din întreaga lume

✔Supraviețuitorul extrem: poate supraviețui în ape cu nivel extreme de scăzut de oxigen și rezistă la temperature apropiate de îngheț, în perioade secetoase îngropându-se adânc în mâl

✔Producție de alcool: în timpul iernii, pentru a supraviețui în apele complet înghețate și lipsite de oxigen, carasul își poate schimba metabolismul, producând alcool etilic pentru a nu se sufoca

✔Schimbarea sexului: în anumite populații, pe măsură ce carasul trece de o anumită dimensiune (în jur de 15 cm), exemplarele care inițial erau masuli, se transformă în femele

7. Biodiversitatea

Pe lângă pești și plante, iazul adăpostește:

  • libelule;

  • melci de apă;

 

  • larve de insecte;

 

  • microorganisme;

Toate aceste organisme contribuie la echilibrul ecosistemului.

8. Conservarea ecosistemului

Vizitatorii pot contribui la protejarea iazului prin respectarea câtorva reguli simple: